Apa minerala si naturala pentru bebelusi si mamici

BEBELUSII

Denumirea de bebeluş este generică. Vârstele copiilor în primii ani după naştere sunt împărţite şi denumite diferit în funcţie de zonele geografice şi/sau a criteriilor folosite de specialişti, referitoare la modul de alimentaţie, debutul mersului sau al vorbitului. În cele ce urmează vom utiliza următoarea clasificare convenţională a vârstelor: Nou născut: între data naşterii şi a 28-a zi de viaţă, Sugar: între 28 zile şi 12 luni şi Copil mic: între 1 şi 3 ani.

Câtă apă şi ce fel de apă?

Apa reprezintă cca. 75% din masa corporală a unui sugar şi scade până la cca. 50% la persoanele în vârstă. Necesarul de apă raportat la greutate este de 3 ori mai mare la sugari decât la adulţi. Acest lucru se datorează în principal faptului că un sugar pierde mai multă apă prin transpiraţie, urmare a faptului că suprafaţa cutanată raportată la greutate este de 2 ori mai mare faţă de un adult. La aceasta se adaugă atât pierderea de apă prin plâns, scaune, cât şi faptul că rinichii nu sunt încă adaptaţi să regleze volumul de urină. Iată mai jos o situaţie cu necesarul de lichide în funcţie de vârstă:

La sugari reînnoirea apei în organism se face într-un ritm de 15% pe zi, ceea ce înseamnă că un nou născut îşi înlocuieşte într-o săptămână întreaga apă din corp, respectiv 75% din greutatea sa. În primele luni după naştere funcţiile digestive nu sunt încă reglate perfect, iar rinichii nu îşi îndeplinesc în totalitate funcţia de filtrare a toxinelor din sânge. Aceasta presupune anumite criterii calitative pe care trebuie să le îndeplinească apa pe care o utilizăm la prepararea hranei pentru sugari. După cum se ştie, cea mai bună sursă de hrană pentru sugari, o reprezintă laptele matern, în special în primele 6 luni de la naştere. Apa se utilizează la prepararea laptelui praf, a supelor sau ca atare, pentru suplimentarea aportului de lichide, mai ales la temperaturi ambientale ridicate. Pentru că laptele matern şi laptele praf conţin cantitatea necesară de minerale şi săruri pentru dezvoltarea sugarului, apei îi revine în general doar funcţia de rehidratare a organismului. Principala ei calitate trebuie să fie puritatea, atât microbiologică, cât şi chimică. Subiectul calităţii apelor recomandate în alimentaţia copiilor în primii ani de viaţă a fost abordat de cercetători din toată lumea. În unele ţări concluziile acestor studii au fost transpuse în legislaţie (vezi tabelul de mai jos), iar în altele apar doar ca recomandări ale asociaţiilor medicilor pediatri. Ca o concluzie generală, apele destinate alimentaţiei sugarilor trebuie să fie slab mineralizate (oligominerale), plate (necarbogazoase) şi microbiologic pure, criterii menţionate şi în legislaţia românească (ordinul M.S. nr.978/2006). La acestea se adaugă o serie de recomandări stricte cu privire la concentraţiile maxime recomandate pentru anumiţi compuşi şi elemente chimice.

Analizând tabelul de mai sus, putem observa că nu există întotdeauna o opinie unitară privind valorile concentraţiilor maxime admisibile recomandate, totuşi, o trăsătură comună a tuturor studiilor o reprezintă impunerea unor limite scăzute privind conţinutul apei în Fluor, Sulfaţi, Nitraţi, Nitriţi, Sodiu, Calciu, Magneziu, etc. Aceasta deoarece se consideră că laptele conţine suficient calciu şi magneziu, sulfatul în cantităţi mari poate avea efect laxativ, florul un impact negativ asupra sistemului osos, azotiţii favorizează apariţia “bolii albastre a noilor născuţi”, ş.a.m.d. Referitor la Fluor, menţionăm că legislaţia existentă obligă îmbuteliatorii să menţioneze pe etichete « nerecomandată în alimentaţia sugarilor », dacă aceasta conţine o cantitate de peste 1,5 mg/l. Unii specialişti recomandă ca în primele luni de la naştere, când apa este utilizată exclusiv la reconstituirea laptelui matern, mineralizaţia apei să fie minimă (reziduu sec <150 mg/l), apoi odată ce bebeluşul creşte, ea poate să crească la rândul ei, până la atingerea valorii de 500 mg/l. În mod similar, limitele maxime menţionate în tabelul de mai sus sunt valabile până la vârsta de 1 an, apoi acestea pot creşte constant până la 3 ani, vârstă de la care un copil poate să bea practic, cu foarte mici excepţii,majoritatea apelor minerale naturale îmbuteliate.

De ce apă minerală naturală ?

O parte din apele de la reţea cât şi alte tipuri de ape îmbuteliate pot îndeplini criteriile de calitate pentru a fi utilizate în alimentaţia sugarului. Apele minerale naturale reprezintă însă alegerea unanim recomandată de către specialişti. Aceasta deoarece sunt naturale, netratate, sigure (îmbuteliate), prezintă o mineralizaţie constantă şi nu în ultimul rând pentru că au menţionate pe etichetă informaţii clare privind compoziţia apei. Poţi verifica singur dacă apa este potrivită pentru copilul tău. Unele dintre aceste ape minerale naturale sunt atestate clinic de către Societatea Română de Pediatrie sau alte institute de profil și poartă pe etichetă mențiunea ”recomandată pentru prepararea hranei sugarilor”. Menționăm aici, branduri precum Aquatique, Izvorul Minunilor, Bucovina sau Dorna-Izvorul Alb. Altele nu sunt atestate în mod special, deşi îndeplinesc în totalitate aceste condiţii (Borsec, Zizin, etc). Nu se recomandă să se bea direct din sticla de apă utilizată la prepararea hranei pentru sugari, iar o data desfacută, este indicat să păstrăm sticla la frigider şi să utilizăm întreaga cantitate de apă în interval de maxim 48 ore.

Ce trebuie să reţinem : Calitatea apei are un rol determinant în dezvoltarea nou născutului. Pentru alimentaţia sugarilor, cea mai bună alegere o reprezintă utilizarea apelor minerale plate (necarbogazoase), cu mineralizaţie scăzută(oligominerale). Se recomandă şi unele restricţii privind conţinutul apelor în alte câteva minerale, în special când este vorba de Fluor, Azotaţi, Azotiţi, Sulfaţi şi Sodiu. Citeşte cu atenţie eticheta şi alege apa potrivită. Există ape atestate clinic pentru a fi utilizate la prepararea hranei sugarilor.

FEMEILE GRAVIDE şi mamele care ALĂPTEAZĂ

Câtă apă şi ce fel de apă?

În timpul sarcinii femeile cresc în greutate în medie cu 12 kg., din care apa reprezintă între 6-8 litri. În această perioadă, volumul de sânge care circulă prin corpul viitoarei mame creşte cu până la 50%, în principal pentru a asigura transferul de nutrienţi către viitorul nou născut. Volumul lichidului amniotic din jurul fetusului variază între 500 şi 1500 ml şi este compus în principal din apă. La fel şi placenta, care asigură necesarul de apă pentru dezvoltarea fetusului. De multe ori femeile gravide suferă de greaţă şi vărsături, cu precădere în primul trimestru de sarcină, ceea ce poate implica o pierdere suplimentară de lichid pentru organism. În timpul perioadei de alăptare, o femeie produce o cantitate medie de lapte de 750 ml/zi, cantitate care poate să crească, în anumite cazuri excepţionale sau zone geografice până la 2000-3000 mililitri. Laptele matern este constituit în proporţie de 87% din apă. Iată suficiente motive care argumentează faptul că atât femeile gravide cât şi cele care alăptează au nevoie de o hidratare sporită în această perioadă. Prezentăm în tabelul de mai jos cantitaţile zilnice de apă recomandate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi Academia Naţională de Medicină din Statele Unite (IoM sau NAM). Putem observa că, faţă de o femeie obişnuită, se recomandă o creştere cu minim 300 ml a cantităţii zilnice de apă necesară pentru gravide şi cu minim 700 ml pentru mamele care alaptează. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), bazându-se pe o statistică mult mai largă, care include şi unele cazuri excepţionale, recomandă creşteri cu până la 300% mai mari.